duminică, 21 iunie 2009

J'aime le jeu...

J'aime le jeu, l'amour, les livres, la musique,
la ville et la campagne, enfin tout.
Il n'est rien que ne me soit souverain bien
jusqu'au sombre plaisir d'un coeur melancolique...

3 comentarii:

  1. Je joue l'amour que j'aime, mon ame et la musique,
    La vie a la campagne, le vin, la rhetorique,
    L'amitie des anges, des eres prehistoriques,
    Je joue la mise en scene d'un coeur melancolique.

    Belle Auguste, no, amu mi-o iesit poemu' ca si cum as fi beut apa De La Fontaine :-)
    Ai luat-o cu literatura-vura... apoi de-acuma sunt cu ochii pe domnia ta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ti-a iesit bine poemul, sunt chiar geloasa, stii tu, gelozie de poet.
    Nici eu nu stiu exact bine ce m-a apucat, dar mai nou imi vin in minte poeti pe care i-am uitat sau i-am citit tare de mult si poeziile lor.Sa fie semn de batrinete sau reintru in normalitate? Normalitatea mea, fireste.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu fi geloasa poetesso!
    Eu sunt doar mimetic, nu profund.
    Viata este atat de frumoasa atunci cand nu este o catea incat nici nu ar trebui sa te gandesti la batranete.

    RăspundețiȘtergere