sâmbătă, 15 august 2009

SONET (pentru Sibiu)

Sfîșietor sau numai trist
Plouă roșu cu amurguri
Reci, întunecate burguri
Se retrag mai mult în chist.

Porți înalte fug de soare
Se pitesc după ferești
Doar în șoaptă să vorbești
Știu, în tine gîndul doare.

Din masiva, neagră turlă
Printre pietre vrei păduri.
Știu, durerea-n tine urlă.

Rătăcind prin straniul burg
Tot cerșești din ochi făpturi.
Nu știai că e amurg?...

(1979)

6 comentarii:

  1. Iaca nu-i!

    Am fost acum trei zile la Sibiul anului 2009 care l-a "mancat" europeneste pe cel din sonetul tau dev acum treizeci de ani.

    Sa cautam Sighisoara!
    Sau sa incercam cu Tecuci.

    RăspundețiȘtergere
  2. Europa i-a alungat misterul si i-a adaugat esteticul mercantil.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pentru mine Sibiul ramane orasul de suflet oricat de mult s-ar schimba ca aspect.Cel putin acum....ani era o atmosfera care te indemna la scris acolo. Am si acum un tablou cu Pasajul scarilor, un desen in penita,care nu inseamna numai niste pietre aranjate intr-un anume fel ci ore, zile, ani din 'darul dumnezeesc'(Esenin) care e tineretea mea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma tot gandesc de ceva vreme sa comentez la poeziile dumneavoastra...dar ma simt ca si copilul tamp, de la tara, adus la oras si postat in fata unei vitrine pline de jucarii...si care... la intrebarea "Iti place?" nu poate decat sa miste incet, afirmativ, din cap ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. Aduc slava poetei care mai cultiva sonete, rondeluri si alte poezii cu forma fixa si logica. Poezia amorfa, fara rima, fara ritm, fie si inteligenta si incarcata de sentiment, ma lasa rece, nu pot sa o iubesc. Voua v-ar placea daca in locul unei fiinte umane cu forma, cu membre si organe asezate la locul lor, ati fi indemnati sa iubiti o gelatina inteligenta si profunda in toate cele? Pariez ca nu! Asa si cu poezia!

    Daca nu ma credeti pe mine, intrebati-l pe Dumnezeu! De ce credeti ca El a pus forma, culoare, ritm, sens in tot ceea a creat? De asta, pentru ca frumosul se exprima in primul rand ca armonie, iar armonia se exprima prin reguli, relationari si repere, adica prin ordine. Dupa mine, un poet care nu poate sa scrie sonete, nu este poet ....

    RăspundețiȘtergere