luni, 31 mai 2010

N-A MURIT FATA CI DOARME

Cerurile
Toate cerurile s-au prăbușit.
Teroare teroare teroare.

La față m-am schimbat de atîtea ori
că inima redusă la umila-i carnație
vai n-o mai înțeleg
vai n-o mai recunosc.

Exigentă tandră agresivă
imi filtrează toate gîndurile
prin urzeala geloziei
perfidă.

Corpul vine și merge.
Automat.
Acoperit ca de un lințoliu
de umbra ei.

Mirele să vină doar
și să spună:
'Depărtați-vă n-a murit fata
ci doarme.'

2 comentarii:

  1. Poetessa?

    Fata din poemul tau minunat trebuie sa fie "frumoasa din padurea adormita". Doarme de pe 31 mai...

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamna Moldovan!
    Nu mai dati p-aici?
    V-astept la o vizita... Cand puteti dvs.

    RăspundețiȘtergere